jurnal de tatic

Azi e ziua Kirei. Ieri, la petrecerea la care au venit buneii (din ambele părți), cineva i-a urat Kirei să obțină ce-și dorește. A fost întrebată ce-și dorește. Ea a răspuns că vrea să doarmă bine. Nu e sigur dacă e dorința ei sau e a noastră. În orice caz, în noaptea de după petrecerea ei chiar a dormit bine, sau destul de. S-a trezit doar o dată, pe la 5 dimineața. Și, lucru miraculos, a rămas în patul ei. Adevărul este că, treptat, Kira a reușit să se instaleze se pare definitiv în patul nostru. Și pentru că nu încăpem toți trei în patul nostru matrimonial, unul trebuie să plece. Am plecat eu, în patul Kirei. Azi am mai dat-o hura o dată cu scaunul (e azi ziua ei). I-am dat să sufle în trei lumînări înfipte într-o felie de pîine neagră și am întrebat-o ce-și dorește. Să dorm bine, ne zice Kira pe același ton inocent de-ți vine s-o iei în brațe și să tot dormi așa, cu ea în brațe.