Moș Nicolae, Crăciunul pe stil nou, Revelionul, Crăciunul pe vechi... De
fiecare dată vine un moș prea-bun, fabulos, care aduce daruri copiilor și
uneori și părinților lor. Copiii au nevoie să creadă în Moș Crăciun, nu-i așa?
Dacă le refuzi această credință e ca și cum le-ai fura copilăria. Aurelia este
convinsă de asta cu tărie. Și face totul pentru a le perpetua credința din an
în an. La primul crăciun al Voichiței am fost eu moșul. Apoi tatăl meu a
preluat halatul roșu și scufia cu barbă albă. La cel de-al patrulea crăciun al
Voichiței și la primul al Kirei, mi-a venit din nou mie rîndul. E curios
că atunci nici ea, nici Artiom – vărul
eu, de Kira nici nu mai vorbesc, nu și-au dat seama cine se ascunde sub chipul
bonom al bătrînului cu barbă albă și cu nas stacojiu. În acest an ar fi fost
prea riscant s-o fac pe moșul. Voica a devenit perspicace din cale afară. Așa
că Aurelia a convins un vecin să preia ștafeta costumului roșu. Și vecinul s-a
descurcat de minune. Am salvat, se pare, și în acest an arhetipul bunicului darnic
al tuturor copiilor. Chiar și așa, Voichița a detectat părul castaniu al vecinului
sub peruca albă. N-a pus totuși la îndoială existența personajului, în genere. La
urma urmei, cadourile împărțite cu dărnicie erau cît se poate de reale. Chiar
și eu am primit ceva (un smartfon bengos) din sacul încăpător al bătrînului,
spre surprinderea mea neprefăcută. Atunci mi-am dat seama că n-am luat în
serios de ajuns acest ritual și n-am contribuit cu nimic la sacul moșului pentru
Aurelia (doar cu o zi înainte a avut zi de naștere...). M-am lăsat din nou în
grija ei, care și-a asumat în întregime întreaga sarcină. Chiar și darurile pentru
ea însăși.
Cîteva zile mai tîrziu m-am scăpat cu vorba și i-am spus Voichiței: „telefonul
pe care mi l-a dăruit mama”. Aici, Voica mă corectează prompt: telefonul ți l-a
dat Moș Crăciun, nu mama! Chiar vrei cu tot dinadinsul să o faci să nu mai
creadă [în Moș Crăciun] – mă admonestează Aurelia pentru gafa pe care am comis-o.
M-am simțit ca un adult blazat și cinic, gata în orice moment să strivească corola
de minuni a sărbătorilor de iarnă.